Pentru a sărbători cel mai bine Ziua Mondială a Biodiversităţii (instituită de Organizaţia Naţiunilor Unite la 22 mai 1993, pentru a aminti adoptarea Convenţiei privind diversitatea biologică, care a avut loc exact un an mai devreme), pornim de la semnificaţia cuvântului însuși.
Ce este biodiversitatea
Conform definiţiei unora dintre cele mai răspândite dicţionare, varietateae organismelor vii dintr-o singură specie, din specii diferite și din ecosisteme constituie biodiversitatea: este un sistem foarte bogat și delicat de care depinde echilibrul dinamic al biosferei și care e capabil să guverneze ciclurile biogeochemice și să stabilizeze climatul. În prezent, numărul speciilor raportate este în jur de 1,75 milioane, în timp ce valoarea celor estimate variază de la 3,63 la peste 111 milioane. O varietate incredibilă de organisme, fiinţe minuscule, plante, animale și ecosisteme, toate legate între ele, toate indispensabile. Și noi facem parte din biodiversitate și profităm de serviciile pe care ni le oferă: datorită biodiversităţii, Natura este capabilă să ne ofere alimente, apă, energie și resurse pentru viaţa noastră de zi cu zi.
De ce sărbătorim Ziua Mondială a Biodiversităţii
Sărbătoarea acestei zile înseamnă să respectăm ONU și moștenirea naturală a Pământului, pe cât de neexplorat, pe atât de ameninţat și pus la încercare, prin schimbările climatice, invazia speciilor „străine”, pierderea habitatelor datorate defrișărilor și consumului nesustenabil.
Aceasta înseamnă, în același timp, recunoașterea consecinţelor pierderii biodiversităţii asupra vieţii planetei și a omului.
Cu toate acestea, se întâmplă multe lucruri bune, de exemplu, pe baza celor mai recente date de la Coldiretti, cu privire la numeroasele plante care au dispărut în ultimii 100 de ani, Italia a reușit să păstreze (sau chiar să înceapă să cultive / să reproducă) unele specii indigene.
Și numai datorită unor crescători deosebit de sensibili și coezivi, 130 de rase nu s-au stins, inclusiv măgarul Romagna, capra Girgentana cu coarne lungi și găina Polverara, dar și perele de pepene verde, jujubele și arborele căpșun.
Implicarea WWF
Pe plan internaţional, un grup știinţific coordonat de WWF a identificat cele 238 de zone ale planetei în care protecţia este cea mai urgentă și le-a numit Global 200.
Aceste zone numite „ecoregiuni” sunt împărţite în 142 terestre, 53 de apă dulce și 43 marine și conţin 90% din biodiversitatea lumii. Aici WWF a ales să-și concentreze eforturile.
În aceste zone, WWF este activ cu sute de proiecte de conservare pentru protecţia și dezvoltarea durabilă a habitatelor și speciilor, implicând populaţia locală, parteneri și cele mai bune cunoștinţe știinţifice disponibile. Biodiversitate care poate fi apărată și susţinută de toţi cetăţenii, chiar și în orașele noastre. Întotdeauna WWF lansează propunerea de a crea mici grădini sau grădini comune, capabile să găzduiască animale sălbatice, cum ar fi păsări mici și insecte polenizante, cu plante bogate în fructe de pădure, cum ar fi păducel, cireș, lavandă, caprifoi care înfrumuseţează și orașul.
Cu proiectul Urban Nature, de fapt, WWF vrea să sensibilizeze tinerii și bătrânii asupra bogăţiei ecosistemului nostru pornind chiar de la realităţile noastre: 80% din plantele planetei depind de polenizarea florilor asigurate de insecte precum albinele și fluturii, în timp ce pentru îndepărtarea ţânţarii se gandesc la lilieci, rândunele, drepnele si lăstunii; multe larve parazite sunt hrana preferată a ariciilor sau a păsărilor, cum ar fi pupeze, cuci și piţigoi.
Aceștia sunt unii dintre protagoniștii „controlului biologic”, asigurat de biodiversitatea care poate fi pusă în aplicare și în orașele cu grădini de legume, grădini și parcuri.