Iunie nu este doar luna Mediului și a verii, dar este și luna dedicată oceanelor. Într-adevăr, 8 iunie este Ziua Mondială a Oceanelor, instituită de Organizaţia Naţiunilor Unite în 1922, cu ocazia summitului de mediu de la Rio de Janeiro.
O zi pentru protejarea întinderilor de apă care fac ca planeta noastră să fie „albastră”, o zi care sărbătorește resursele pământului și să funcţioneze pentru un viitor mai bun.
Viaţa a început în ocean și fără oceane s-ar putea încheia.
Pentru că marea înseamnă viaţă și nu numai datorită biodiversităţii enorme care o locuiește, ci și pentru că oceanele reglează climatul, oferă susţinere, hrană și muncă la 800 de milioane de oameni în fiecare an și produc cea mai mare parte a oxigenului pe care îl respirăm. (aproximativ 70%, practic una din cinci respiraţii).
Cu toate acestea, conștientizarea importanţei pe care oceanele o au pentru viaţa noastră pare a fi întunecată de o exploatare nediscriminată a acestor resurse preţioase și de o indiferenţă care face să fie vărsate între 8 și 10 milioane de tone de gunoi în fiecare an.
Dintre aceste deșeuri, majoritatea sunt fabricate din plastic, care nu numai că se împart în microplastic invizibil care poluează iremediabil oceanele, dar provoacă moartea păsărilor și mamiferelor marine.
Protejarea oceanelor
Scopul Zilei Oceanelor este de a preveni poluarea din plastic dezvoltând soluţii care duc la un ocean sănătos și nepoluat.
Trist de celebre, în contrast cu imaginea apelor limpezi și cristaline, pe care ne place să le vedem când ne imaginăm marea, sunt fotografiile brutale ale Marei Insule de Gunoaie din Pacific sau „Great Pacific garbage patch”. Este o aglomerare plutitoare de gunoi produsă de curenţi, care a concentrat o cantitate nesfârșită de deșeuri la jumătatea distanţei dintre California și Hawaii.
Dar totul nu se pierde, pentru că există multe iniţiative globale care dovedesc o conștientizare colectivă, un angajament serios și constant pentru protejarea oceanelor: schimbarea și îmbunătăţirea sunt de fapt posibile.
În primul rând prin reducerea deșeurilor, limitarea consumului de CO2, responsabil pentru încălzirea globală și aciditatea mărilor, în detrimentul unor specii precum coralii. În plus, prin crearea de arii marine protejate, rezervaţiile naturale protejate de impactul uman, acolo unde biodiversitatea prosperă.
Concentrarea pe pescuitul durabil înseamnă și protejarea oceanelor, lupta împotriva pescuitului ilegal și fără supraexploatarea stocurilor de pește.